NATURĂ

Această categorie include locuri dar şi oportunităţi de conexiune cu mediul natural – plante, animale, habitate şi peisaje – într-o manieră sustenabilă.
Tot aici am inclus parcurile şi grădinile publice pentru funcţiile ecologice, estetice, peisagistice dar şi funcţiile de agrement şi recreaţie pentru care au fost amenajate în ideea interacţiunii omului cu natura.

În prezent, vegetaţia iniţială a fost înlocuită aproape în totalitate, locul acesteia fiind luat de spaţii construite, terenuri virane, căi de comunicaţie, spaţii verzi etc. Spaţiile verzi cuprind specii de plante adaptate la climatul urban.

Împărţim acest oraş cu o mulţime de alte specii care au fost aici dinaintea noastră şi care au ajuns să depindă astăzi în mare măsură de deciziile noastre. Admirăm cu bucurie lebedele maiestuoase şi raţele jucăuşe, ce colorează uneori în număr mare oglinda salbei de lacuri din zona nordică a Bucureştiului. Chiar şi atunci când aşteptăm absenţi la semafoare ridicăm privirile cu interes la jocul pescăruşilor care săgetează aerul de-a lungul cheiului Dâmboviţei. De multe ori, simple gesturi precum hrănirea guguştiucilor şi a vrăbiilor cu resturi de pâine puse pe pervazul geamurilor de bloc, înseamnă primii paşi către o lume care ne înconjoară dar despre care ştim încă foarte puţine.
Zonele umede ne bucură sufletul şi cu prezenţa altor specii interesante. În sezonul cald, printre stufărişuri îşi durează adăpost raţa mare (Anas platyrhynchos), raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), cârstelul de baltă (Rallus aquaticus), lişiţa (Fulica atra), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), corcodelul mare (Podiceps cristatus), pescăruşul râzător (Larus ridibundus), pescăruşul argintiu (Larus argentatus), chira de baltă (Sterna hirundo), chirighiţa cu obraz alb (Chlidonias hybridus). Cu un binoclu sau o lunetă putem observa şi speciile mai mici cum sunt lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus) sau pescăraşul albastru (Alcedo atthis). Cu puţin antrenament şi folosind un ghid al păsărilor sălbatice, lista speciilor de păsări care pot fi observate creşte vertiginos: greluşelul de stuf (Locustella luscinioides), lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus), lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus).
Parcurile în special, dar şi spaţiile verzi cu arbuşti şi arbori, adăpostesc multe dintre speciile de păsări cântătoare care ne atrag atenţia prin culorile vii şi cântecul voios mai ales dimineaţa. Câteva dintre cele mai comune şi uşor de recunoscut sunt: mierla (Turdus merula), piţigoiul albastru (Parus caeruleus), piţigoiul mare (Parus major), cinteza (Fringilla coelebs), măcăleandrul (Erithacus rubecula), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), codroşul de pădure (Phoenicurus phoenicurus). Copacii bătrâni oferă casă şi masă pentru multe dintre speciile de ciocănitori: ghionoaia sură (Picus canus), ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopus major), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopus medius), ciocănitoarea pestriţă mică (Dendrocopus minor), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) şi care îşi fac simţită prezenţa prin sunetul caracteristic de darabană, atunci când lovesc cu ciocul scoarţa copacilor. Adesori putem observa pe trunchiurile groase ale stejarilor ţicleanul (Sitta europea) şi cojoaica de pădure (Certhia familiaris) iar la baza tufişurilor o pasăre foarte mică: ochiul boului (Troglodydes troglodydes).
Primăvara şi toamna, atunci când păsările îl traversează în timpul migraţiei, oraşul nostru asigură locuri de popas şi cazare gratuită pentru: egreta mare (Egretta alba), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), barza albă (Ciconia ciconia), gâsca de vară (Anser anser), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa lingurar (Anas clypeata), eretele de stuf (Circus aeruginosus), şorecarul comun (Buteo buteo), şorecarul încălţat (Buteo lagopus), şoimul călător (Falco peregrinus), nagâţul (Vanellus vanellus).
Seara, când larma oraşului se estompează, auzim uneori cântecul specific al cucuvelei (Athene noctua), sau al strigii (Tyto alba). Chiar şi iarna avem şansa de a vedea specii deosebite care coboară spre zonele mai joase atunci când este mai rece: mătăsarul (Bombycilla garrulus), auşelul cu cap galben (Regulus regulus), cocoşarul (Turdus pilaris), cinteza de iarnă (Fringilla montifrigilla), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), forfecuţa (Loxia curvirostra), câneparul (Carduelis cannabina).
Se adaugă acestora simpaticele veveriţe roşcate (Sciurus vulgaris), prezente ca adevărate vedete în parcurile şi grădinile din Bucureşti (Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Parcul Kiseleff, Parcul Circului, scuarul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Grădina Cişmigiu).  În scorburile copacilor, podurile caselor şi bisericilor sau chiar storurile de la ferestre, se regăsesc specii de lilieci precum liliacul urechiat brun (Plecotus auritus), liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul de ziduri (Vespertilio murinus) şi liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus). În oraş mai pot fi întâlnite câteva  specii de  amfibieni şi reptile. Amfibienii depind de apă pentru reproducere aşa că le vom găsi în vecinătatea acestora. Cele mai comune specii întâlnite sunt broaştele verzi din complexul Rana esculenta, broasca râioasă verde (Bufo viridis), tritonii (Triturus vulgaris şi T. cristatus).
Dintre reptile în oraş nu vom întâlni decât câteva specii, în lacurile mai mari, în Grădina Botanică, ţestoasa de apă (Emys orbicularis), în parcurile împădurite şi cimitire, şopârle Lacerta viridis, Lacerta agilis şi, mai rar, Ablepharus kitaibelli. În jurul lacurilor de la periferie mai putem observa şarpele de apă (Natrix natrix).
Iată cum sub privirile noastre şi în vecinătatea noastră imediată există încă o lume fascinantă. Prezenţa acestor vecini, cărora rareori suntem dispuşi a le acorda cuvenita importanţă, reflectă, înainte de toate, starea de sănătate a mediului în care trăim.

Grădini (botanică)
Grădini specializate precum sunt grădinile botanice întreţinute adesea de către instituţii publice. Puteţi indica speciile prezente în grădină, taxa de acces etc.

Parcuri / Zone de agrement
Spaţiul verde cu rol de agrement, recreaţie şi sport în aer liber. Poate include piste de alergare, locuri de joacă pentru copii, terenuri special amenajate pentru câini, mese de şah, rummy etc. Vegetaţia cultivată este în general întreţinută de către autorităţile publice. Poate include lacuri de agrement sau eleştee cu păsări de baltă. Majoritatea parcurilor sunt publice dar unele pot fi private.

Parcuri riverane / Malul apei
Zonă de relaxare sau agrement situată pe malul apei sau zonă străbătută de o apă curgătoare. Poate include o plajă; înotul ar putea fi permis aici.

Bulevarde umbrite / Aliniamente stradale
Umbra arborilor permite plimbări plăcute sau mers cu bicicleta în special în timpul verilor călduroase.  Aliniamentul stradal are un rol important şi în reducerea poluării din trafic.

Zone umede
Pot face parte dintr-o listă oficială de protecţie (precum zonele Ramsar – zone umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor de apă). Deoarece în Bucureşti nu există zone Ramsar, noi am marcat zone umede fie artificiale precum canalul şerpuitor din Parcul Plumbuita, lacul cu izvoare naturale din Parcul Circului cu chiparoşi de baltă şi lotus egiptean, dar şi zona fostei acumulări a lacului Văcăreşti în care s-a format un ecosistem aparte care este populat în ultima vreme de către păsări aflate în pasaj de migraţie.

Arbori ocrotiţi
Reprezintă un arbore important din punct de vedere cultural sau ecologic pentru comunitate. Poate fi de o vârstă apreciabilă, aparţinând unei specii autohtone sau ameninţate cu dispariţia. În Bucureşti, o parte din arborii ocrotiţi sunt marcaţi cu plăcuţe pentru o mai uşoară identificare.

Habitate amfibieni
Zonă recomandată pentru observarea de broaşte, salamandre sau tritoni, care sunt indicatori ai stării de sănătae a zonelor umede.

Habitate acvatice
Include ecosistemele acvatice marine sau cu apă dulce. Nu folosiţi acest simbol pentru a încuraja pescuitul excesiv în special în zonele unde există specii pe cale de dispariţie sau există dubii în calitatea peştilor ca aliment pentru oameni.

Birdwatching / Observare viaţă sălbatică
Loc de observare a păsărilor sălbatice sau a vieţii sălbatice în mediul natural. Pot fi indicate şi organizaţiile de profil.

Păsări acvatice
Admirăm cu bucurie lebedele maiestuoase, raţele jucăuşe şi alte păsări de apă, ce colorează uneori în număr mare oglinda salbei de lacuri din zona nordică a Bucureştiului, lacul din Parcul Tineretului în sud sau Lacul Morii la vest, dar le putem regăsi şi ca specii exotice introduse de om pe lacul din Parcul Carol.

Zone de migraţie
Un loc recomandat pentru a observa stoluri de păsări aflate în migraţie sezonieră. Se poate indica şi direcţia culoarului de migraţie unde este bine cunoscut.

Mai pot fi marcate următoarele obiective:

• surse de apă potabilă
• grădini zoologice sau adăposturi de animale
• păduri publice (de agrement)
• habitate naturale
• zone remediate / reconstruite sau spaţii potenţiale pentru redezvoltare
• grădinărit ecologic
• grădini comunitare (grădinile de bloc)
• locuri de cules fructe/plante/ciuperci